MATEMATICA ŞCOLARĂ ŞI BUCURIA DE A ÎNVĂŢA
Principala activitate matematică şcolară, este rezolvarea de probleme. Optimizarea şi
eficientizarea procesului de rezolvare, nu este posibilă însă, fără asimilarea unor strategii şi metode de abordare a etapelor rezolvării. Bucuria descoperirii strategiilor, cultivarea gândirii deductive şi inductive, convergente şi divergente, a gândirii laterale, încurajarea exprimării opiniilor contradictorii, valorificarea rezolvărilor parţiale şi a erorilor de logică, se constituie în metode neconvenţionale de atragere a elevilor spre rezolvarea în grup şi individual a unor clase de probeme matematico-informatice, care par, la prima vedere, aride şi neatractive. Activităţile matematice şi informatice din şcoală, trebuie transformate cu orice prilej în jocuri matematice şi informatice, pentru că numai astfel marea masă a învăţăceilor va înţelege rostul rezolvării de probleme, rostul eforturilor intelectuale de descifrare şi înţelegere a fenomenelor lumii înconjurătoare.
Principala activitate matematică şcolară, este rezolvarea de probleme. Optimizarea şi
eficientizarea procesului de rezolvare, nu este posibilă însă, fără asimilarea unor strategii şi metode de abordare a etapelor rezolvării. Bucuria descoperirii strategiilor, cultivarea gândirii deductive şi inductive, convergente şi divergente, a gândirii laterale, încurajarea exprimării opiniilor contradictorii, valorificarea rezolvărilor parţiale şi a erorilor de logică, se constituie în metode neconvenţionale de atragere a elevilor spre rezolvarea în grup şi individual a unor clase de probeme matematico-informatice, care par, la prima vedere, aride şi neatractive. Activităţile matematice şi informatice din şcoală, trebuie transformate cu orice prilej în jocuri matematice şi informatice, pentru că numai astfel marea masă a învăţăceilor va înţelege rostul rezolvării de probleme, rostul eforturilor intelectuale de descifrare şi înţelegere a fenomenelor lumii înconjurătoare.
Profesorul de matematică ce motivează lipsa de interes a elevilor, prin argumentul unui curriculum defectuos, nu şi-a înţeles încă rolul şi, la rândul lui, nu este încă animat de bucuria de a învăţa. Pe cale de consecinţă, va încerca (fără prea mult succes) să robotizeze şi să algoritmizeze excesiv gandirea elevilor proprii. Luând act de „bolile”
cronice ale învăţământului matematic de ieri şi de azi, considerăm că şcoala îşi îndeplini cu adevărat menirea, numai atunci când va reuşi să trezească, în mod repetat şi sistematic, la majoritatea elevilor, atracţia spre problematic şi bucuria de a descoperi, prin forţe proprii sau în grup, răspunsuri la întrebările generate de activitatea de rezolvare a problemelor cu conţinut matematic. Din acest motiv, ne-am întrebat de nenumărate ori, cu ce categorie de probleme să începem atragerea elevilor pe un drum dificil, dar încărcat de numeroase surprize de cunoaştere şi autocunoaştere ?! Răspunsul cel mai pertinent, l-au dat elevii, prin interesul lor crescut pentru problemele de logică, indiferent de vârstă. Dacă suntem pasionaţi de meseria pe care o practicăm, vom descoperi numeroase exemple de probleme generatoare de intense bucurii intelectuale,
cronice ale învăţământului matematic de ieri şi de azi, considerăm că şcoala îşi îndeplini cu adevărat menirea, numai atunci când va reuşi să trezească, în mod repetat şi sistematic, la majoritatea elevilor, atracţia spre problematic şi bucuria de a descoperi, prin forţe proprii sau în grup, răspunsuri la întrebările generate de activitatea de rezolvare a problemelor cu conţinut matematic. Din acest motiv, ne-am întrebat de nenumărate ori, cu ce categorie de probleme să începem atragerea elevilor pe un drum dificil, dar încărcat de numeroase surprize de cunoaştere şi autocunoaştere ?! Răspunsul cel mai pertinent, l-au dat elevii, prin interesul lor crescut pentru problemele de logică, indiferent de vârstă. Dacă suntem pasionaţi de meseria pe care o practicăm, vom descoperi numeroase exemple de probleme generatoare de intense bucurii intelectuale,
probleme a căror abordare nu necesită un aparat matematic complicat, prezentând astfel un grad de atractivitate ridicat pentru marea masa de elevi şi nu doar pentru elite. Elitismul şi egoismul în activitatea de rezolvare a problemelor de orice fel, şi-au demonstrat mereu efectele nocive asupra dezvoltării gândirii şi formării caracterului, spre deosebire de rezolvările în echipă şi încurajarea altruismului, care consolidează prietenii şi cultivă principii morale sănătoase.
Reghin, 13.03.2017 prof. Dorin Cremene
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu