Profesorul complet

                                           Profesorul complet

    Am aflat recent că în Finlanda educaţia se află în plin proces de transformare şi se îndepărtează radical de educaţia de tip clasic. Se renunţă la divizarea cunoaşterii pe discipline de învăţământ şi pe criterii stricte de vârstă şi se trece la o altfel de educaţie, bazată pe inter şi trans-disciplinaritate.

    Pentru elevii finlandezi, cunoaşterea va deveni tot mai mult şi mai profund: mai temeinică, mai bine motivată, mai interactivă şi mai intens formativă. Pentru ei bucuriile cunoaşterii şi ale comunicării, vor deveni astfel un deziderat pe durata întregii vieţi. Ei au descoperit printre primii, tehnici eficiente de învăţare în grup, tehnici bazate pe încurajarea consecventă a comunicării de orice fel, pe exprimarea liberă a ideilor de orice fel, pe formarea caracterului şi dezvoltarea gândirii libere şi creatoare.

    Pentru educaţia finlandeză contează tot mai mult realizările grupului, iar nu ale indivizilor egocentrişti şi incomunicanţi. Se pare că idealul lor educaţional, în privinţa dascălilor, tinde tot mai mult spre formarea „profesorului complet”, şi spre constituirea unei „Mase Critice” de astfel de profesori, care să fie capabili să abordeze cu succes orice tip de dialog cu elevii lor. În orice ţară civilizată din lume, nu doar în Finlanda, se pare că acesta este viitorul unei educaţii adaptate la structura psihică şi intelectuală a copiilor şi tinerilor lumii de azi, şi mai ales a celei de mâine.

    Trebuie să spunem că acest fenomen didactic nu are loc doar în Finlanda. La o scară mult mai redusă, şi în România, unii profesori (este vorba mai ales de cei care îşi exercită profesia într-un club al copiilor) au înţeles şi s-au adaptat la schimbările de mentalitate impuse de transformările rapide ale personalităţii, schimbări generate de modificările comportamentale dintr-o Societatea Informaţională în curs de globalizare.

    Unii dintre dascălii şi elevii din învăţământul preuniversitar românesc, au înţeles că pot deveni vectori activi ai unei educaţii îndreptate cu faţa spre viitor şi au urcat într-un imaginar tren al modernizării educaţiei româneşti, tren în care îi aşteaptă să urce şi pe alţi colegi de-ai lor din învăţământul preuniversitar.

        Reghin, 27.03.2015                  prof. Dorin Cremene